Arhiva

Arhivă autor

Cuvintele nepotrivite in spatiul public

15 martie 2019 Lasă un comentariu

Recent ministrul de finante l-a jignit pe un oposant, in parlament, spunindu-i lucruri nepotrivite. Ne intrebam cum e posbil acest limbaj intr-o institutie publica de acest nivel?

Cred ca sint doua cauze: ministrul nu a considerat ca senatul sau camerele reunite ar fi institutii in adevaratul sens al cuvintului si ar merita respect. De ce? Pentru ca ele sint constituite din oameni nerespectabili. Multi dintre ei au ajuns acolo pe cai dubioase, altii infractori, si cei mai multi fara harisma politica. Valoarea institutiei nu este data doar ce reprezinta ea simbolic, ci si de cine este reprezentata ea in public.

Si al doilea motiv: ministrul se considera pe sine o somitate, un om „greu”, o autoritate, genul de individ care stirneste admiratia si respectul spontan. Desigur ca aceste ipostaze sint imaginare dar capabile sa genereze un comportament inadecvat.

Este de notat ca la romani chiar si somitatile vorbesc urit. Am citit recent un raport despre intilnirea regelui Mihai cu maresalul Antonescu si am fost frapat de cuvintele foarte putin politicoase rostite si de o parte si de alta. Deci, iata ca se poate si la case mai mari.

De ce vorbesc oamenii „mari” urit? De ce nu pot fi ei modesti si exemple de conduita civica? Poate ca mediul nostru socio-politic foarte strident nu este favorabil decentei. Dar poate ca la un anumit nivel elitist vorba frumoasa este o dovada de slabiciune si, dimpotriva, insulta si injuratura devin regula. Valorile se inverseaza cu cit urci mai sus pe scara notabilitatii.

Reclame
Categorii:Societate

Despre dependente

15 februarie 2019 5 comentarii

Despre cauzele dependentelor si o viziune mai speciala despre functionarea mintii am publicat in editorialul din aceasta luna. Sper sa intereseze si sa, eventual, invite la reflectie. Articolul este la adresa http://www.psihanaliza.org/editorial.html

Este utila democratia?

23 ianuarie 2019 8 comentarii

Este utila democratia, in sensul in care ne poate aduce prosperitate si confort social? Dupa experienta romaneasca de dupa ’89 raspunsul ar putea fi negativ. In fapt, exista doua categorii de oameni care discuta pe acest subiect: formalistii, care cred orbeste in lucruri considerate benefice chiar daca nu au efectul scontat (de obicei, cei cu studii in zona politicului); imitatorii care zic intotdeauna da pentru ca nu au o opinie personala. (Lipsesc, evident, pragmaticii care sa vina cu date si sondaje).

Dincolo de aceste doua categorii care iau cuvintul se afla masa de oameni anonimi care nu cred nimic sau se simt nostalgici (nostalgicii comunismului, cum sint ei botezati de apostolii politicii corecte). Acestia din urma suporta din plin efectele experimentelor politice.

Despre da sau nu, democratie, citeste editorialul din aceasta luna: http://www.psihanaliza.org/2019_1.html

Categorii:Societate

Autoanaliza asistata

23 noiembrie 2018 2 comentarii

Este posibila autoanalizarea? Daca da, care sînt conditiile?

Autoanaliza aduce mari beneficii: autocunoastere, autocontrol, dezvoltare personala. Cu o conditie: persoana care se autoanalizeaza sa nu fie puternic perturbata. Aceasta este conditia esentiala.

Problemele care apar sint rezistentele – este putin probabil ca cineva fara experienta sa poata depasi rezistentele si de aceea autoanaliza trebuie avizata de un specialist. Nu cunoastem la noi specialisti care sa procedeze asa, adica sa supervizeze o autoanaliza care nu este didactica,

Karen Horney este autoarea unei carti despre autoanaliza publicata si in romaneste

adica nu se desfasoara in cabinetul lor. AROPA ofera un atare serviciu, online.

Autoanaliza se face in principal prin analiza viselor. In acest sens, trebuie ca cel care se analizeaza sa fie foarte documentat in acest domeniu. Exista carti care ajuta – cum sint cele ale lui Freud – dar si cursurile noastre online care ofera si exemple, si suport. In plus, pe linga analiza viselor se impune si analiza principalelor evenimente de viata, cotate astfel de subiect, mai precis descifrarea sensului lor, cauzelor inconstiente care au dus la cutare sau cutare solutie sau deznodamint.

Problema narcisismului sau/si a beneficiului social.

Prima problema nu ni se pare o carenta deoarece iubirea de sine este prezenta cam in orice activitate serioasa, sanatoasa. Ne evaluam prin faptele noastre si mai ales prin succes si reactia altora la succesul nostru.

Beneficiul social poate fi insa o problema. Daca traim intr-o societate animata doar de interesele consumului, cu o cultura precara – cum este a noastre – e putin probabil sa gasim interes si apreciere vizavi de efortul nostru de autoanalizare. Dar daca sintem gata sa renuntam la beneficiul social, atunci lucrurile se limpezesc.

Daca doresti mai multe informatii despre acest subiect, scrie-ne.

AROPA

 

 

De ce respingem psihanaliza?

17 octombrie 2018 Lasă un comentariu

Foarte multi respingem psihanaliza fara argumente si fara a avea o cultura minima in domeniu. Citeste de ce procedam astfel in articolul de la adresa http://www.psihanaliza.org/editorial.html

 

 

Un referendum esuat – de ce?

9 octombrie 2018 6 comentarii

Sint mai multe cauze ale slabei prezente la vot. Sa le enumeram cu precizarea ca se pot asocia intre ele (nu se exclud neaparat):

  1. Apatia electorala care nu este numai la romani, determinata de neincrederea in politica.
  2. Subiectul nu era pe agenda romanilor.
  3. Faptul ca subiectul nu a fost concretizat in ceva sau cineva. Adica o intrebare care sa fi implicat o persoana sau un interes material: mai multi bani la leafa, porc de craciun, vize gratuite in USA etc.
  4. Faptul ca referendumul a fost asociat cu imaginea d-lui Dragnea, care chipurie nu ar fi iubit de electorat.

De notat insa ca Biserica a iesit perdanta din aceasta afacere. E greu de inteles cum un subiect atit de inportant pentru ea nu afost sustinut de cei peste 80% de romani crestini ortodocsi. Singurele explicatii ar fi, probabil, ca acest procentaj este fals sau ca crestinii ortodocsi romani nu sint ortodocsi in sensul traditional al termenului. Altfel spus, habar nu au de traditie si Evanghelii. Sau, religiozitatea  majoritatii este pura superstitie, fara legatura cu Biblia.

Categorii:Societate

Ce zice Freud despre homosexualitate

5 octombrie 2018 6 comentarii

Pentru Freud homosexualitatea este doar o variaţie a funcţiei sexuale datorate unui blocaj în dezvoltarea normală a sexualităţii. Prin urmare nu este o boală şi nici viciu. Totuşi el admite că h. nu poate fi tratată prin psihanaliză şi că tratamentul ei depinde de vîrsta şi de calitatea pacientului.

În realitate, lucrurile nu sunt atît de simple. Nu e vorba de o stopare a evoluţiei normale a funcţiei sexuale (deşi nici aceasta nu este exclusă). Este vorba, mai precis, de o formă de constituţionalitate (evităm termenul “ereditate” pentru a nu deplasa problema în sfera moştenirii genetice determinate de caracterele transmise de părinţi) deviată sau eronată în relaţie cu genul individului. Ce vrem să spunem este că s-a descoperit la un bărbat analizat elemente de fantasmă feminină care controlează viaţă inconştientă a analizatului. E ca şi cum el ar fi avut o femeie în el, o femeie dezvoltată însă numai în plan psihic.

Nu vom susţine însă că toţi homosexualii sunt constituţional determinaţi spre alegerea acestei forme de satisfacere a vieţii erotice. Foarte mulţi, poate majoritatea homosexualilor devin astfel nu datorită eredităţii sau stopării dezvoltării funcţiei sexuale, ci mai ales perturbărilor mediului lor social, mai exact seducţiei din partea unui homosexual activ (să mai notăm că numite grupări şi activităţi specifice încurajează activ homosexualitatea, de exemplu armata, închisoarea, grupurile etnice izolate şi lipsite de prezenţa feminină etc.). Şi în cazul analizat am constatat prezenţa acestei perturbări de cadru social care explică de ce variaţia constituţională a trecut în efect. (Serie complementară.)

Revenind la Freud să precizăm că în ciuda deschiderii sale faţă de problema homosexualităţii nu suntem convinşi că ideea de a legifera legăturile homosexuale şi admiterea căsătoriei între sexe identice ar fi fost la fel de deschis abordate. Această remarcă o adresăm mai ales celor care în mod special recurg la ideile lui Freud pentru a justifica legalizarea homosexualităţii şi înfierea copiilor de către familii homosexuale.

***

A folosi opera lui Freud pentru a impune şi justifica orice deviaţie de viaţă socială este fără îndoială o practică comună. Regretabilă, desigur. Cu atît mai mult cu cît ea este apanajul mai ales al cercurilor elitiste, academice!

%d blogeri au apreciat asta: