Distopie în vis

În contextul viselor pandemiei se înscrie şi următorul pe care ni l-a trimis Adrian din Lugoj. Visul l-am notat cu italice-bold şi comentariul meu cu caractere normale.

Visez că trăiesc într-o lume a lipsirii de libertate în care nu ştii ce vei face mîine, cum îţi cîştigi pîinea, unde vei dormi la noapte, o lume în care nu se respectă nimic şi trebuie să îţi ascunzi gîndurile şi chiar gesturile. O lume condusă de o clică de golani. E o plăcere să te gîndeşti cum puteai odinioară să te bucuri de orice, să scrii pe net, să faci practic ce vrei. Din fericire, M. (soţia mea) are ştiinţa de a se descurca şi solicită îngăduinţă pentru mine ca să continui ce făceam înainte, de la un funcţionar pare-se care poate judeca şi aproba.
Cînd ai un astfel de vis, te gîndeşti că viaţa pe care o (mai) duci este ideală. Poate acesta e şi rostul lui, să te ţină conectat la prezent.

Pe lîngă îngrijorările legate de ce va fi mîine, dacă situaţia se înrăutăţeşte, nu e greu de văzut, într-adevăr, că acest gen de vis are şi o funcţie de compensare. El pare să-i spună visătorului: “Nu eşti mulţumit de ceea ce este şi de ce ai acum? O să vezi că se poate şi mai rău.”

Dar există şi un element personal care a stat la baza visului, iată ce ne spune Adrian: “Aseară şi de mai multă vreme am luat nişte decizii legate de viaţa mea. Speram să le pot aplica de mîine. Nu e cine ştie ce, dar trebuie să devin mai ferm cu anumite scăpări şi înclinaţii nocive.”

Aceste decizii care urmează luate acţionează ca un cenzor moral sever din punctul de vedere al inconştientului supus, cum ştim, principiului plăcerii.*

Acest cenzor apare în vis, în ipostaza funcţionarului care judecă şi aproba. Este exact funcţia Supraeului care acţionează ca un auto(observator), judecător şi executant al pedepsei.

Dar care e funcţia soţiei, care pare că ştie cum să iasă din încurcătură? Visul indică clar – ea intervine pe lîngă funcţionar ca să obţină clemenţă pentru Adrian.

Tot Adrian ne explică şi acest fragment de vis afirmînd că soţia este mult mai detaşată de exigenţele supraeului pentru că este centrată pe sine, narcisică, şi întotdeauna găseşte vinovaţii în afară.

Visul indică, evident, această soluţie care are avantajul de a satisface şi inconştientul cu înclinaţiile sale spre plăcere şi supraeul care nu este asumat, sau foarte puţin asumat.

Să recapitulăm: visul este o reacţie la intenţia lui Adrian de a pune frîu unor porniri pe care le consideră incompatibile cu exigenţele supraeului. El oferă însă şi o soluţie, oarecum de compromis, aducînd în prim plan personalitatea soţiei, care se pare că ştie nativ cum să „fenteze” exigenţele instanţei morale.

–

*Principiul plăcerii guvernează procesele inconştientului şi se referă la satisfacerea imediată a cerinţelor instinctuale. Se opune principiului realităţii care condiţionează satisfacerea imediată de factori naturali şi etici, evitînd astfel angoasa morală.

Resurse

– Citeşte articolul despre visele pandemiei aici.

– Învaţă metoda lui Freud de interpretare a viselor, şi începe să lucrezi şi tu cu visele tale urmînd cursul nostru online de la adresa: https://www.psihanaliza.org/freud_visele.html.

–
Imaginea: Pixabay.com – HannesHorible